Monday, August 05, 2013

Herculane – Arc peste timp



Nu foarte cu mult timp în urmă, pe 19 octombrie 2007, mă aflam în București, unde sentimente confuze create de rigorile slujbei și porniri salbatice de vietate prinsă în capcană, îmi creau stări melancolice, pentru perioade, ce-i drept, scurte de timp. Așa m-au prins acele vremuri, pline de optimism și așa, poate, mi-as fi dorit să se eternizeze. NU era o zi ca oricare alta. Trebuia să particip la un eveniment, care pentru mine avea o însemnătate aparte. Un prieten drag își lansa cartea, într-un cadru festiv, într-o atmosferă plăcută și invitați cu nume sonore, precum și profesioniști ai domeniului.

Nu am ajuns la timp, încurcat fiind de niște lucrări de ultim moment dar mai ales de greutatea cu care circuli folosind mijloace de transport în comun. Am beneficiat totuși de talentul oratoric al unor invitați dar și de imensa ocazie de a revedea un vechi prieten. Atunci am înțeles că lansarea unei cărți este un eveniment la fel de important ca și nașterea unui copil. Participă nu numai părinții dar și toți ceilalți care se bucură de venirea pe lume. Cititorul, turistul, noi toți ceilalți care de-a lungul timpului, ne vom intersecta traiectoriile și vom poposi pe meleagurile înconjurătoare localității Băile Herculane, vom putea să găsim în cartea” Herculane – Arc peste timp, 1896-2006, Turism și istorie la Băile Herculane”, completarea spirituală. Ce este mai frumos ca după o zi, în care băile termale și ascensiunea potecilor de munte au consumat în mare parte energia de dimineață, să ne așezăm și să descoperim, citind din această carte, că nu am fost singurii care ne bucurăm de aceste locuri.

Nu intenționez să scriu o recenzie, nu sunt calificat să o fac, dar vă recomand, dacă sunteți un iubitor de natură, un turist împătimit sau un profesionist în domeniul turismului să nu ratați achiziționarea  și a celui de-al doilea volum al cărții. Pentru noi toți ceilalți, care odată ajunși să vizităm locuri încărcate de istorie, reproducem sau poate doar aducem aminte copiilor noștri, de mituri, legende, istorioare sau povești, această carte ne poate ajuta să transformăm o excursie într-o călătorie magică în timp.

Pentru achiziționarea volumelor I și II cu autograful autorului vizitați  www.imshop.info .

Labels:

Friday, August 03, 2012

WANTED – DEAD OR ALIVE


Available in english with Google Translation

Până de curând, nu mă puteam considera un fan al clasei politice, cu atât mai mult, în cazuri particulare, care îmi provocau sentimente diverse. Dar acum, când vânătoarea electorilor a început, un sentiment confuz mă cuprinde. Sunt vânat sau vânător? Sunt util viu sau mort?

Certitudinea faptului că sunt căutat, numărat, catalogat, indexat, verificat și validat, în aceste zile, îmi crează momente de reflectare și evaluare a statutului meu. Sunt eu oare un obiect de inventar? Am devenit cumva o resursă? Dacă DA, voi dormi liniștit pentru că undeva, cândva, cineva, va șterge și ultima înregistrare despre mine. Dacă NU, adică cât încă mai exist într-o formă natural liberă, sunt supus pricipiului liberului arbitru, îmi exercit drepturile și obligațiile, atunci, din perspectiva electorului, e bine să mi se îndeplinească cât mai urgent dorințele mele majoritare.

Trăiesc într-o lume ciudată care vorbește despre onoare, dar care a abolit duelul pe viață și pe moarte. Competițiile sportive au devenit spectacole regizate, în care strategii “fabuloase” te îndeamnă la non-combat (vezi ultimele sancțiuni la Jocurile Olimpice). Democația a devenit un cuvânt în dicționarul de arhaisme iar sensurile profunde ale înțelesului termenului sunt apanajul unei “elite”, care ne explică cum, când și ce să facem în anumite momente.

Azi sunt elector, posesorul unui vot. Sunt căutat. Etichetat viu sau mort. Scos sau introdus în niște liste. Votul meu are valoare în funcție capitale puternice. Unele dintre ele se declară europene. Dar Europa uită că mâine va avea nevoie de votul meu. Și România va avea nevoie de votul meu. Dacă România, Europa, politicienii sau întreg universul nu v-or accepta valoarea votului meu majoritar, atunci să desființăm tot și să o luăm de la început.

Ce utilitate găsim într-o istorie de aproape zece mii de ani povestită de personaje care nu au studiat-o niciodată? Ce valoare au societățile sau comunitățile prezentate în PowerPoint, de persoane care nu au fost niciodată împinse de spiritul moral și social să facă muncă de voluntariat? Ce poate construi un “vizionar” care niciodată nu a construit un adăpost pentru un animal?

Traiesc o viață ciudată. Dar nu pentru că așa mi-am dorit-o. Trăiesc o viață ciudată pentru că puțini au impus reguli celor mulți, iar uneori, atunci când a fost util celor puțini, cei mulți au impus reguli celor puțini. Și poate cel mai ciudat este că niciodată, eu, nu am impus reguli.

Acum, ca toți ceilalți cetățeni, urmăresc spectacolul care se derulează. Dacă printre cei care acum mă numără, indexează, cataloghează, etc., și mă caută, viu sau mort, vor fi persoane care vor ignora valoarea votului meu, într-o zi, votul meu îl voi da cuiva care îl va pune în valoare, și-mi va îndeplini dorința. Oricare ar fi ea.

În rest, toți ceilalți care m-ați ignorat, e bine să stați acasă. Definitiv.

Labels: , ,

Tuesday, May 29, 2012

strength and honor / virtus et honor / virtute și onoare


For those readers which will try to translate my words, please stop. I am trying to put in a textual/graphical point of view the meaning of the words. In this way this words mean something to me. I feel something when I read this words. OK, I know, maybe there is another translation better than mine, but is not useful if don’t mean anything to me.

Wisdom, fortitude, temperance and justice are the primary virtues of a fighter. As a fighter you must know that you always fight alone. Sometimes you are a member of your team and play by the team rules. Sometimes fighting it is not sport. All of us we are fighting for something. Not always  we are winners. This is the reason why we pay respect to those which win the fight.

Today, we are watching sports for entertainment. Nothing is real. Fighters are playing a drama with a happy end, which is stated by somebody else. For a long time ago I don’t believe in sport. I believe only in real life. I choose my heroes only if they win in true fights. And I pay my respect.

There are some peoples who have dedicated their lives to sport. The time for honoring them will be always the moment of a great victory. For the rest of us, which we are only entertainers, the only hope is an happy end. Or, we can live in wisdom, fortitude, temperance and justice.

I wonder, when the death will smile to me if I shall have the power to smile back. This is ultimate and only true fight. Not a box match where the fighters take a lot of money, loose three drops of blood and leave the arena with a beautiful girl. There is no honor in this fight. This is an act of defiance.

I do not pretend to be a good and moral man. Mostly I consider myself an mercenary because I sold myself for money. Maybe we all do. Sometimes I do what I like to do. The most of the time, I do what I have to do. The rest of the time, I do what I dream to. Always try to live with dignity.

I do not pay good money for entertainment, but I pay for a real fight, so I could profit and teach my daughter to respect our ancestors and our future.

You, all of you who are daily fighting for your families and our country, I salute you.  If you loose a battle, don’t worry, you have the chance to fight again.


Strength and honor.

Labels: , , , , ,

Wednesday, March 14, 2012

Sistemele integrate la modă?

Revin la ciudatele mele obsesii legate de viață și profesie, constatând cu ușurință că temele de discuție, deschise într-un spațiu public, privat, sau de ce nu chiar fiscal, se doresc simandicoase, pline de cuvinte care să denote elitismul situației. Pornim de la premize, căutăm sensuri în care subiectul și predicatul nu își mai găsesc rolul inițial într-o propoziție, ne punem în ipostaze care să exemplifice, astfel încât , la un moment dat, silogismul (știu și eu ce înseamnă) să creeze revelația unei demonstrații originale, cu care să ne etalăm superioritatea.

Acest lucru se întâmplă foarte des în zilele noastre. Un scurt exemplu ar putea fi sistemul juridic. Legile trebuie formulate astfel încât oricine să poată să le interpreteze, deoarece oricine trebuie să le respecte. Avocații, magistrații și alți deținători de interese în cadrul sistemului juridic, ne explică cu superioritate, că noi, ceilalți, nu știm să interpretăm legea și de aceea avem nevoie de ei și sistemul juridic, cu a cărui complexitate ne înspăimântă. Eu știu doar un singur lucru. M-am educat și înțeleg să respect niște convenții, împreună cu mulți alții asemeni mie, ba chiar plătim ca unii care se cred mai prețioși, să se joace dea sistemele, pentru a evita un conflict între personalitatea interioară care interpretează legea, personalitatea interioară care stabilește o pedeapsă sau o acțiune corectivă și personalitatea care aduce la îndeplinire corecția. Altfel spus, să nu pun mâna pe topor să-mi fac singur dreptate. Toată această prețiozitate a condus la o dilemă. Ce este mai important? Dreptul meu la existență sau dreptul tău la un proces corect?

Dar să revenim la oile noastre. Zic, mai ales în ultimele luni, că oriunde sau pe orice îmi arunc ochii, dau de discuții cu subiectul legat de sisteme integrate. Inițial am presupus că e la modă și cum personal nu mă înebunesc după subiectele mondene, nu am acordat o prea mare atenție, fiind în continuare atent la cum mai fac rost de o coajă de pâine, activitate care îmi mănâncă majoritatea timpului.

Astăzi a trebuit să fac un studiu și să și dau răspunsul. Nu voi încălca confidențialitatea dar spre surprinderea mea, ghici ghicitoarea mea, subiectul a fost despre sisteme integrate. Într-o țara plină de specialiști, cu rezultate răsunătoare, care dezbat la nivel științific, chiar academic, tocmai pe mine a căzut pleașca să răspund la întrebări despre sisteme integrate. Primul impuls a fost acela de a stabili nivelul de la care voi pleca în abordarea mea. Mă refer în primul rând dacă există sistemele integrate și de ce le spunem așa. Și dacă există de unde știm că ele sunt într-adevăr integrate și nu sunt doar niște sisteme pe care le denumim pretențios. Dacă sunt sisteme integrate atunci cu cine sau cu ce sunt integrate.

Apoi, mi-am dat seama că trebuie să mă feresc de a intra în detalii de gospodină (vezi cum se înglobează zahărul în aluat) sau să caut definiții în dicționare. Atunci când vreau să explic o noțiune mai abstractă, dar nu întotdeauna, apelez la cuvinte care, în percepția celui căruia îi explic, exprimă opusul sau un sentiment contrar. Așa nu dau niciodată greș. În cazul meu “integrat” este opusul lui “dezintegrat”. Sistem presupun că știm cu toții ce înseamnă.



În concluzie, realizarea unui “sistem integrat” este un proiect complex, puțini cunosc secretul rețetei, dar ca și în cazul bunicii, este important sentimentul și gustul după ce ai mușcat și ai înghițit din delicioasa "chou a la creme". Vă pun o întrebare firească, cu ce sentiment sau gust ați rămas după ce ați gustat din sistemul juridic? Dar din cel sanitar? Sau poate din cel al pensiilor?


Ce mi se pare ciudat este că nimeni nu și-a dat seama că bunica, se sfătuiește cu alte bunici, din prăjiturile cărora a gustat și iau plăcut. Niciodată nu se bazează pe cei care au o experiență bogată de degustători. Bunica stă în bucătarie, deci, și rețeta secretă tot acolo. În salon stau doar cei care degustă și își dau ochii peste cap, făcându-și un titlu de glorie din recunoașterea cu acuratețe a tuturor ingredientelor.

Labels: , ,

Tuesday, January 31, 2012

Audit informatic sau audit IT

“Audit informatic”, sintagmă care reflectă o consecință a preluării terminologiei din limba franceză și adaptarea ei la limba română și la un concept de dezvoltare. Astfel s-a dezvoltat “informatica”, o nouă știință cu noi practicieni și anume “informaticienii”, care erau colegi într-o măsură încă nedefinită cu programatorii și ajutorii lor. Societatea a avut probleme în a asocia calificări sau meserii/profesiuni acestei discipline încadrată la diverse profiluri universitare.

“Audit IT” este un termen care apare, în România, odată cu conceptele anilor 2000, adus fiind de reprezentanțele firmelor din industriile de profil și preluat de companiile și instituțiile autohtone care au beneficiat de o deschidere spre terminologia în limba engleză datorită influenței directe sau obligației alinierii la norme și reglementări publicate în principal în limba engleză. Acum fostele departamente de informatică s-au transformat în departamente de IT, care sunt populate de ingineri (inginer de sistem, inginer software, etc.) și care încă nu își găsesc locul în nomenclatoarele ocupaționale.

În aceste circumstanțe, în care coabitează termeni care au fost utilizați în diverse culturi, au fost traduși și adaptați și a căror semnificații sau înțelesuri s-au pierdut, ori nu mai exprimă cu exactitate intențiile inițiale, ne găsim deseori în situația în care se folosesc termeni care nu reflectă cerințele.

Privite dintr-un punct de vedere general ambele sintagme ar putea însemna același lucru dar rezultatele acțiunilor ar putea fi într-o măsură semnificativă diferite. Din acest motiv vă recomand, pentru situațiile în care este necesar, să utilizați terminologia în limba engleză, singura prin care puteți identifica serviciile de care aveți nevoie și datorită faptului că este limba originală în care au fost gândiți acești termeni.

În cazul în care este necesar un audit, și este asociat domeniului tehnologiei informației, este recomandată consultarea a doi auditori diferiți specializați în domeniu, pentru a identifica tipul de audit și obiectivele, dar mai ales pentru clarificarea noțiunilor și a condițiilor în care se va desfășura auditul.

În zilele noastre, din ce în ce mai multe persoane sau personalități, caută sau deja folosesc, sensuri noi pentru cuvinte, pentru a defini noi concepte, care să servească mai bine scopurilor sau obiectivelor personale, folosindu-se de complexitatea și nuanțele de exprimare din înțelesul unor cuvinte, precum și de necunoașterea, justificată în cele mai multe cazuri, a definițiilor termenilor folosiți.

Recomandarea mea, valabilă aproape în toate domeniile, este să încercați, pe cât posibil să vă informați singuri asupra domeniului dvs. de interes și să vă creați singuri un punct de vedere. De asemenea vă rog să luați în considerare și posibilitatea că  puteți greși urmare acestui demers și că este necesar să vă consultați și cu alte persoane pentru a căpăta perspective noi. Iar dacă cumva ați atins deja nivelul de înțelepciune care vă permite să conștientizați cât de complexă este situația, vă rog să vă gândiți deja la un program de studiu prin care să deveniți un specialist sau dacă vă este la îndemână, să apelați la cel puțin doi specialiști pentru a putea să comparați si opiniile acestora. În final, trebuie să știți că puteți greși și în această situație.

Personal mă lupt cu o mulțime (noțiune matematică de clasa a II-a, cred) care conține următoarele elemente (cuvinte): misiune, angajament, audit, asigurare, informatic, IT, domeniu, tehnologie, informație, raport, opinie, concluzie, tehnic, specialitate. Și încă nu am ajuns la un rezultat definitiv cu privire la ce înseamnă rezultatul alăturării acestor cuvinte unele de altele. Vă asigur că veți găsi asemenea situații.

Un alt exemplu ciudat este mulțimea de cuvinte: politică, putere, opoziție, pentru, impotriva, în, cu, la, vinovat, complice, susținător. Persoane și personalități susțin prin media (și am vazut cazuri când s-a modificat și DEX-ul, cinste bravilor academicieni) că oricum ai alătura cuvintele din mulțimea mai sus menționată rezultatul este un termen a cărui semnificație este nevinovat.

De aici și proverbul popular: “Nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase.”. Sau poate nici “usturoi” n-ai mâncat și nici gura nu­-ți “miroase”. Deoarece transmiterea proverbului nu s-a făcut pe cale scrisă înclin să cred că locul unde se pun ghilimelele s-a pierdut în negura timpului.

Ciudat, nu-i așa?

Labels: , , , , ,